Trandafirul din frig

Hristos și lumea

+

Cu toții suntem singuri.

Stăm în singurătatea noastră, care ni se pare albă, dar ne este tare frig, lipsindu-ne sensul.

Cineva, însă, ne-a trimis un trandafir. Da, este înspinat, dacă îți este frică de necunoscut, poți să nu te atingi de loc de  floare, chiar dacă este așa de frumoasă. Știți? Florile nu silesc…

Dacă însă, curios sau plictisit de frigul singurătății, îl iei în mână, atunci… te înțepi, și mâna ți se face roșie ca și el, fiindcă… este un trandafir înspinat și însângerat. Iar sângele nostru, și al lui, e roșu și cald, fiindcă în el se află viața.

Și viața are ceva în ea… ca de foc.

Astfel că, deși ne doare și sângele nostru tot picură din noi, ne mirăm că nu mai ne este așa de frig și, chiar dacă zăpada o vedem că nu mai este așa de albă, capătă totuși un sens. Sensul urmelor de sânge… prin frig.

Și atunci, cu adevărat noi nu mai suntem singuri, fiindcă acum știm cu siguranță că Cineva ne iubește…

Hristos a înviat!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fotografii și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Trandafirul din frig

  1. David Dan zice:

    Foarte frumos:D MI-A PLACUT

Vă rugăm să lăsaţi un răspuns:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s